Am făcut bubaaa!

Nu, nu m-a bătut nimeni doar m-am luat la trântă cu motocicleta :)))

Cum am reușit? Nici eu nu știu dar, dacă vreți, vă povestesc. În vara acestui an, m-am apucat de școala moto. M-am gândit că am mers suficient ca pasager și e timpul să conduc singură. Zis și făcut! La începutul școlii când m-am înscris, eram super încântată pentru că voi merge singură pe motocicletă.

IMG_1834

La prima ședință am primit o Yamaha de 50cmc de pe vremea lui Burebista, era cea mai firavă motocicletă de pe poligon; ca în viață, trebuie să începi de jos însă, eu fiind la prima oră, mi se părea foarte grea deși era destul de fâșneață. La început nici nu mă prea mișcam pe ea de frică să nu cad, paranoia din capul meu întrucât aveam și echipament de protecție. Am mers pe ea 5 ședințe și după aia am primit o motocicletă Suzuki de 500cmc sport. Pe aceasta am mers 30 de min, și alea chinuite pentru că am mâinile scurte și mă forțam să țin ghidonul :))).

Au urmat două ședințe de Enduro pe o Yamaha de 125 si 250 cmc La Coclau, adică pe un câmp din București în care am mers cu și ca pasager. M-am simțit super mișto pentru că îmi place tipul ăsta de motocicletă și mai ales că am mers mai mult în picioare pe ea. Bine, nu vă gândiți că mergeam cu 80km/h, dar cu 20km /h tot am mers și e senzație!!! Abia aștept să merg prin pădure.

 

enduro-scoala-moto

M-am întors în poligon și am primit motocicleta de examen, un Kawasaki 650 cmc. Am început să mă împrietenesc cu ea făcând traseul de examen, iar când să fac seturile de opturi printre jaloane, a început distracția pentru mine (sunt ironică). M-am lăsat mult prea mult și totodată s-a lăsat și motocicleta însă, spre norocul meu, n-a căzut peste mine, ci doar m-a zgâriat cu scărița pe care ții piciorul, în spatele rotulei piciorului. Am zis în mintea mea lasă că-mi trece până mă mărit, încercam să mă îmbărbătez singură chiar dacă aveam piciorul amorțit ținând cont că motocicleta cântărește 200 kg. Când toată lumea a văzut motocicleta căzută, au venit să mă ajute să o ridic și să vadă dacă sunt bine. Iar eu“ Zoe, fii bărbată! N-ai treabă, mergi închis, e ok”. Când am ajuns acasă, aveam pantalonii lipiți de o zgârietură zdravănă, o ditamai vânătaia și un picior de lemn.

O săptămână nu am fost în stare să merg pentru că nu puteam îndoi piciorul. Și nu, nu m-am dus la doctor, dar nici nu m-am dat cu vreun unguent. Dar a trecut și am putut să mă duc și la orele de trafic. Am fost chiar și la o nuntă, în rochie verde ca iarba și cu accesoriul dobândit de curând, care se asorta de minune.

Bineînteles că mi-a rămas semn, dar m-am prezentat cu mici emoții la examen și l-am luat cu brio! Am spus mici emoții pentru că pentru mine n-a durat mult examenul fiind prima la poligon, prima la trafic, prima cu permisul luat.

Cam așa am facut eu buba la școala moto și pot spune că sunt motociclistă cu acte în regulă!

Ideea e că sunt 2 tipuri de motocicliști: cei care au căzut, vezi cazul de față, și cei care vor cădea. Eu fac parte dintre cei care au căzut și au experimentat asfaltul, m-am împrietenit cu el și sper să fie ultima dată când îl văd atât de aproape.

 

crazy_moto

Livia Stepnitchi
livia.step@results.ro
2 Comentarii:
  • BogdanT
    Postat la 12:40, 14-12-2016 Reply

    lasa, au cazut si altii… eu mi-am rupt clavicula la o saptamana dupa ce am luat permisul, pe o linie de tramvai…

Spune-ți părerea:

RomaniaEnglish