Fake News – It’s on the internet, so it “must” be true

Termenul de “fake news” nu era foarte popular in urmă cu 18 luni însa acum, datorită controversatei campanii prezidenţiale din SUA, este văzut ca unul dintre cele mai mai mari ameninţări ale democraţiei, cât şi a dreptului la opinie.

Adevărul este că ştirile false au existat încă din epoca fierului şi au reprezentat de-a lungul istoriei o metodă eficientă de manipulare a maselor în scopuri de influenţa şi dezinformare. Notoriul împărat roman Octavian a folosit o campanie de propagandă menită să dea o valoare adiţională victoriei sale asupra politicianului Marc Antoniu, în lupta finală pentru guvernarea întregii Republici Romane. Acesta şi-a schimbat numele în Augustus, etalând în întreg imperiul o imagine nouă şi proaspătă despre sine, pe care a menţinut-o cu succes până la sfârşitul domniei sale.

În secolul XX apariţia a noi forme de comunicare în masă a permis ca anvergura ştirilor false cât şi puterea de convingere a acestora să crească considerabil, în special în timpul războaielor şi regimurilor fasciste. Acest tip de propagandă a fost în mare parte sponsorizat şi controlat de guverne, facilitând ca părerile obiective ale oamenilor asupra evenimentelor importante să fie puternic descurajate.

Înaintea apariţiei internetului, distribuirea informaţiei era mult mai costisitioare, dobândirea încrederii dura ani, iar conceptul de ştiri şi media era mult mai uşor de definit. Însă odată cu ascensiunea şi adopţia în masă a reţelelor de socializare, multe dintre barierele ce preveneau raspândirea ştirilor false au fost doborâte. În esenţă, acestea au permis oricui să creeze şi să disemineze informaţie, în special celor care au dovedit că sunt experţi în modul în care operează platformele de “social media”.

Facebook şi Twitter au permis utilizatorilor să facă schimb de informaţie la un cu totul alt nivel, pe când platformele de creare pagini web precum WordPress au permis oricui să creeze un site dinamic cu uşurinţă. Pe scurt, barierele ce opreau răspândirea ştirilor false au dispărut.

“Dacă acum 2-3 secole conceptul de “fake news” era considerat o hiperbolă, în ziua de azi reprezintă o caracteristică îngrijorătoare a “social media””, relatează un articol publicat în martie 2018 în revista “Science”. Amplul şi curajosul studiu ce a ajuns la această concluzie a analizat aproximativ 126 000 de poveşti controversate din platformele Facebook şi Twitter aparţinând a 3 milioane de utilizatori, postate pe parcursul a 10 ani. După toate unităţile de măsură convenţionale, a reieşit că ştirile şi zvonurile false ating mai mulţi utilizatori, penetrează mai adânc în reţeaua socială, şi se împânzesc mult mai repede decât ştirile adevărate.

Un “data scientist” de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) declară că “Din studiul nostru reiese foarte clar faptul că informaţia falsă surclasează informaţia adevărată pe toate domeniile de interes, în special politice, dar şi de business, război, ştiinţă, tehnologie şi divertisment. În medie, o ştire falsă atinge 1500 utilizatori de 6 ori mai repede decât o ştire adevărată. Nu este doar vina aşa-zişilor “bots”, cred că are de-a face şi cu natura umană” spune acesta.

Fake political

 

Un alt segment al acestui femonen controversat îl reprezintă răspândirea veştilor false despre personalităţi cunoscute. Aşa-zisele “death hoax”-uri şi “celebrity fake news” au ca scop atragerea de trafic masiv către website-urile respective în scopuri pur comerciale, şi anume monetizarea reclamelor. Uneori aceste informaţii sunt postate de pe conturi false, pentru a crea iluzia că ar veni din partea unor trusturi de media recunoscute la nivel mondial.

Deşi Facebook şi Google au luat iniţiativa de a preveni răspândirea acestori tipuri de zvonuri false, blocând diverse keyword-uri de tipul “celebritatea X a dat faliment” sau “celebritatea Y de care nu ştiai a murit”, ele continuă să apară.

Fake celebrity

Zvonurile false asupra morţii unor persoane celebre funcţionează datorită faptului că apelează la emoţiile persoanelor, făcându-le în acest fel să dea share. Spre exemplu, vestea falsă a morţii premature a lui Hugh Hefner (creatorul Playboy) a avut parte de aproximativ 200 000 share-uri.

În concluzie, putem spune ca internetul reprezintă un univers cu o cantitate imensă de informaţii care ne distrag atenţia, adeseori fără voia noastră. Fie că sunt promovate de grupuri de interese, fie că sunt create în scop comercial, nu putem nega existenţa informaţiilor false şi nici implicaţiile lor grave, în anumite circumstanțe. Din păcate, mulţi oameni aleg să creadă majoritatea lucrurilor la prima vedere şi îşi creează anumite opinii total neconforme cu realitatea, ce le afectează deciziile ulterioare.

Există însă câteva moduri prin care ne putem proteja de aceste tentative de dezinformare. Un prim pas ar fi să nu ne oprim doar la citirea titlului şi primului paragraf. De multe ori ne putem da seama de integritatea unui articol doar citindu-l cu atenţie, astfel descoperind diverse neconcordanțe cu evenimente trecute. Un studiu arată că aproximativ 59% dintre ştirile share-uite în social media nu au fost citite de către persoanele care au dorit să le împărtăşească.

Un al doilea pas ar fi să verificăm sursa de informare şi notorietatea acesteia. Apoi, ar fi indicat să aşteptăm şi confirmarea ştirii de către alte surse cu reputaţie bună. Dacă este un subiect care ne interesează în mod special, un “research” adiţional şi câteva întrebări cu siguranţă ne-ar ajuta în confirmarea veridicităţii informaţiei.

Vor fi întotdeauna interese de a ne îndrepta către o direcţie sau alta şi de a ne face să avem o imagine anume despre o persoană sau situaţie. Este important să avem răbdare şi să rămânem sceptici în prima instanţă. Ideal ar fi să răspândim ştirea în momentul în care ne-am asigurat că aceasta este autentică.

Share

Alexandru Frangulea
alexandru.frangulea@results.ro

I put my money where my mouth is

Nu a comentat nimeni la acest articol.

Spune-ți părerea:

RomaniaEnglish